Și găinile roșesc
La orice m-aș fi gândit dar nu m-aș fi gândit că cercetătorii vor face studii științifice pe găini ca să afle dacă roșesc de rușine. Hei, nu chiar de rușine, dar se pare că roșeala înseamnă că găina simte ceva emoții. Așa că cercetătorii au înregistrat găinile făcând … chestii găinești, apoi cu ajutorul miilor de imagini extrase din înregistrări și cu un algoritm special conceput, cercetătorii au analizat nivelul de roșeață al crestei, obrajilor, lobului urechii și bărbii (faldurile de piele sub bărbie) în timpul acestor diferite scenarii.
La final de experiment, cercetătorii au declarat satisfăcuți: „propunem ca schimbările în roșeața pielii faciale să reflecte variațiile în stările afective și să poată fi utilizate ca un marker pentru evaluarea calității relației dintre om și găină.”
Involuăm!?
Oamenii au evoluat continuu, atât fizic cât și mental. Astfel IQ-ul noilor generații a fost întotdeauna mai ridicat decât al celor anterioare, dar lucrul ăsta pare să se fi schimbat. Un studiu al Universității Nottingham Trent a relevat că, surprinzător, de prin anii 2000, diferența dintre IQ-ul adulților tineri și cea a adulților în vârstă devine din ce în ce mai mică.
Furtunele solare au efecte și pe fundul oceanelor
În timp ce noi (unii dintre noi) ne minunam de frumusețea cerului la ultima furtună solară, unii cercetători erau băgați în ceață de valorile raportate de niște senzori de pe fundul oceanului. Busolele magnetice utilizate de Ocean Networks Canada (ONC) pentru a monitoriza oceanul de pe coasta Canadei au înregistrat o mare și semnificativă distorsiune în câmpul magnetic al Pământului, pe măsură ce acesta a fost bombardat de un influx uriaș de particule ejectate de Soare.
Furtunile solare, cunoscute și sub numele de furtuni geomagnetice, sunt fenomenele solare care au un efect major asupra Pământului. Ele apar atunci când o erupție pe suprafața Soarelui ejectează miliarde de tone de material înfășurat în câmpuri magnetice, la mare viteză, în Sistemul Solar.
Când această ejecție de masă coronală ajunge pe Pământ, particulele lovesc câmpul nostru magnetic, unde un număr mare dintre ele interacționează cu alte particule generând aurora boreală. Asta e partea frumoasă a fenomenului, dar nu este singurul efect asupra Pământului. Aceste interacțiuni generează curenți electrici care pot provoca supratensiuni ce perturbă buna funcționare a rețelei electrice, a sistemelor de navigație și comunicare. De asemenea, perturbări pot și și la avioanele în zbor și sateliți. Toate acestea erau cunoscute, ce nu se știa sigur până acum este că efectele asupra câmpului magnetic sunt atât de puternice încât pot fi detectate și pe fundul oceanului.
Așa că, data viitoare când crezi că „cineva”, gândește-te că în fața naturii ești la fel de important cât un grăunte de nisip.
Avem plastic și-n testicule
Nu știu cum simțiți voi știrea asta dar eu am senzație incorfortabilă. Acum putem adăuga testiculele pe lista locurilor unde microplasticele au reușit să ajungă, alături de placentele umane, roci antice, artere înfundate, balene albastre, scaunul bebelușilor, sălbăticia Antarcticii etc.
Cercetările conduse de Universitatea din New Mexico au analizat țesut testicular prelevat atât de la câini, cât și de la oameni, găsind microplastice în fiecare probă, de trei ori mai mult la oameni decât la câini. Dintre cele 12 tipuri diferite de microplastice identificate, cel mai des a fost găsită polietilena, adică plasticul folosit la fabricarea pungilor și sticlelor de plastic.
Spectacol făcut de un meteorit pe cerul iberic
Meteoritul a avut o viteză de 45 km pe secundă și inițial ar fi avut o dimensiune de circa 20-30 cm. A intrat în atmosfera terestră la o altitudine de 122 km, călătorind în jos până în nord-vestul Portugaliei, arzând aproape în totalitate, eventualele fragmente căzând în ocean. Pe rețelele sociale unii „specialiști” au anunțat că ar putea declanșa un tsunami, numai că în momentul în care meteoritul a atins suprafața oceanului nu mai era decât „fragmente mici” de rocă. Culoarea „albastră” a luminii pe care oamenii au văzut-o sugerează că roca era preponderent magneziu.
Nici canabisul nu mai este ce era odată
Canabisul vine acum într-o varietate mai mare de forme decât înainte. Când majoritatea persoanelor de peste 40 de ani se gândesc la canabis, își imaginează forma sa uscată pentru fumat. Acest canabis nu era deosebit de puternic: concentrația medie de THC a canabisului confiscat de Agenția de Combatere a Drogurilor în 1995 era de 4%, în timp ce în 2021 era de aproximativ 15%. Astăzi există multe concentrate de canabis diferite care au niveluri ridicate de THC, variind de obicei între 40% și 70%, și mai mult de 80% în unele cazuri, în funcție de metoda de extracție.
Faza e că atunci când consumi canabis cu concentrație mare de THC crește riscul de tulburări psihotice, schizofrenie, paranoia, anxietate și alte afecțiuni, plus că duce la apariția dependenței de canabis. Consumarea canabisului de către adolescenți este înfricoșătoare deoarece poate modifica modul în care se dezvoltă creierul lor. Cercetările arată că creierele adolescenților care consumă canabis sunt mai puțin pregătite să se schimbe ca răspuns la noi experiențe, parte esențială a dezvoltării lor.
0 Comentarii