Înainte nu prea mă simțeam deranjat de remarcile la adresa moldovenilor mei (și a mea, inclusiv), numai că atunci când îi tot repeți unui om că e prost ori ajunge să creadă că este, ori îl enervezi. Eu m-am enervat.

Ca să fie clar, vorbesc despre regiunea Moldova din România, nu de țara Moldova, țară despre care nu prea pot să-mi dau cu părerea pentru că nu am fost niciodată acolo. Dar despre regiune vă pot spune multe, pentru că cele mai multe zile pe an de aici respir aerul.

Când eram mai tânăr ajunsese-m să am și eu o părere proastă despre Moldova. Mai văzusem bucăți din Transilvania și capitala, iar prin comparație cu ele trebuie să recunosc că Moldova nu stătea prea roz. Dar vremurile au trecut, eu am călătorit mai mult și am început să realizez că moldovenii mei nu-s nici cei mai proști și, în mod sigur, nu-s cei mai puturoși. Și când spun asta nici măcar nu mă uit în urmă, la Eminescu, Bacovia, Sadoveanu, Creangă sau Enescu, ca să nu ziceți că sunt nostalgic, mă uit la prezent.

Dragii moșului, când ați fost ultima dată în sudul țării? Dacă nu ați fost să vă zic eu cum stă treaba pe acolo: am trecut prin sate care nu aveau un gard în picioare, câmpurile stăteau necultivate iar asfaltul e mai rar ca pasărea Phoenix. Am trecut prin orașe cu blocuri în care cine avea geam la fereastră era cel mai bogat din cartier și drumurile nu văzuseră un strat de asfalt de pe vremea lui nea Nicu. Prin comparație cu satele moldovenești, credeți-mă țăranii moldoveni par rupți din soare. S-au dus săracii și au muncit toată Europa, au trimis banii acasă sau s-au întors cu ei și și-au făcut garduri trainice, și-au făcut baie în casă și și-au vopsit casele. Ce-i drept unii au îngropat averi în tot felul de căsoaie, dar tot au făcut ceva ca să nu rămână de râsul satului.

Râdeți de Vaslui și de vasluieni!? Eu zic să vă mai gândiți o dată înainte de a scoate dinții la lumină și faceți un drum până acolo. O să găsiți un oraș îngrijit cu un parc de toată frumusețea.

Ești ardelean și crezi că toți ar trebui să fie ca tine!? O instalare de fibră optică într-o localitate aproape de Sibiu a durat două săptămâni iar primul deranjament a fost rezolvat într-o săptămână, la Roman a durat două zile instalarea iar la primul deranjament m-am trezit cu oamenii la poartă în două ore. Unui băiat de la benzinărie i-au trebuit 20 de minute să-mi ia banii, să-mi facă o cafea și să-mi dea restul, cel mai tare încurcându-l faptul că clientul dinaintea mea nu și-a luat bonul și asta i-a dat algoritmul peste cap.

Da, nu sunt perfecți moldovenii mei, se ceartă între ei dar abia așteaptă o ocazie să se împace la un grătar, sunt repeziți dar măcar nu așteaptă să se facă mâine ca să pună mâna pe sapă, iar când se pun pe treabă nu se lasă intimidați de niște bătături în palmă.

Ultimele Jocuri Olimpice sunt cel mai bun exemplu despre ce înseamnă să fii moldovean: jumătate din lotul de sportivi a fost din Moldova iar din cei 16 medaliați, 13 sunt din Moldova. Regiunea asta pe care au ocolit-o toate investițiile în baze sportive a fost cea care a ridicat de cele mai multe ori drapelul Românie pe podium. Și când o să avem și autostradă iar investițiile nu ne vor mai ocoli, să vă țineți bine!

Poza de mai jos a făcut-o Teo în Roman. Mașini din astea au fost date cadou de Țiriac celor cu medalii olimpice și cele mai multe dintre ele circulă pe aici prin regiune. Sâc!