Am uneori presimțirea că trăiesc într-o țară bolnavă, o țară a căror locuitori au fost bolnavi, sunt și vor fi de-a lungul timpului.

Bolnavi, la propriu și la figurat, dar mai ales la propriu. Primul motiv pentru care suntem așa bolnavi noi ca societate este din cauza faptului că nu avem grijă de noi, acest lucru auzindu-l de mai multe ori, dar spus de unele persoane cu multă nepăsare nefăcând ceva pentru a schimba în bine acest aspect, ele fiind la rândul lor persoane bolnave care sufereau și înainte de a ajunge în starea care sunt acum  nu au avut grijă de ei pentru a nu ajunge în starea care sunt.

Și am m-ai observat un aspect, nu doar fizic suntem bolnavi ci și psihic. Iar dacă un om, oricare altul, nu este ok din punct de vedere psihic atunci, automat, sub o formă sau alta îi va afecta și starea fizică.

Conform European Health for All Databases, România se află pe locul doi în Europa după Estonia, cu 2057,27 cazuri la 100.000 locuitori la incidența bolilor mintale.

Locul 2, adică suntem pe podium, suntem pe unul dintre cele mai negre podiumuri existente vreodată, atât de rău o ducem.

Și cum am scris mai sus faptul că noi suntem stresați, anxioși și avem și alte stări nasoale, ne poate afecta și fizic și ne mai mirăm de unde avem noi nu știu ce boală sau alte complicații apărute în corpul nostru, că nu, vorba aia, nu aveam nimic înainte!

Viața asta cotidiană, ne poate omorâ încet-încet, asta dacă noi nu o gestionăm sănătos. Organizația Mondială a Sănătății arată că 10% din locuitorii României sunt diagnosticați cu probleme mintale. Cele mai întâlnite sunt depresiile legate de slujbă, de problemele conjugale și de neajunsurile financiare.

Și ați putea spune că deja știți acest subiect și că noi în general, românii, nu suntem cei mai fericiți oamenii din lume. Eu, totuși am decis să abordez acest subiect deoarece nu se pune accent suficient pe aceste probleme. Scriu acest articol și pentru că observ, mergând pe stradă, că oamenii nu mai sunt fericiți, nici măcar o față normală nu mai au. Majoritatea sunt îngrijorați sau chiar supărați în adevărul sens al cuvântului, iar când mai ajung într-un loc unde sunt destui oameni, cum ar fi într-o instituție a statului, în timp ce oamenii stau la coadă, aceștia abordează poate cele mai triste subiecte pe care le aveau, încearcă parcă atunci pe loc, să ”epuizeze” toate subiectele ”grele” care pot oricând să îngrijoreze pe cineva.  

Trist…