În fiecare zi citesc multe articole cu noutăți din știință și am zis să nu țin informațiile astea doar pentru mine. Așa că încep o serie nouă de articole în care o să scriu pe scurt ce mi se pare mie interesant din ce citesc.
Plantele chiar „țipă”
Pur și simplu nu le-am auzit până acum și nu țipă în același mod în care ai țipa tu sau eu. Mai degrabă, ele emit zgomote de pocnit sau clicuri în frecvențe ultrasonice, în afara gamei de auz uman, sunete care cresc când planta devine stresată. Potrivit unui studiu publicat în 2023, ar putea fi una dintre modalitățile prin care plantele își comunică suferința către lumea din jurul lor, pot semnala pericolul pentru alte plante din apropiere, care, în răspuns, își sporesc propriile apărări; sau pot atrage animale pentru a se ocupa de dăunătorii care ar putea dăuna plantei. Cercetătorii au pus la punct un algoritm cu care au reușit să distingă aceste sunete, să le interpreteze și să detecteze specia de plantă care le-a emis. Tomatele, tutunul, grâul, porumbul, strugurii, cactușii și menta au fost toate înregistrate făcând zgomote.
Fuziunea e aproape
Un reactorul de fuziune din Coreea a reușit să mențină plasma la 100 de milioane de grade celsius timp de 50 de secunde, cu 20 de secunde mai mult decât în experimentul anterior. Dacă nu știți ce înseamnă asta: fuziunea este procesul prin care atomii de hidrogen sunt supuși unor forțe extreme, prin intermediul unor câmpuri magnetice, forțându-i să fuzioneze, cam cum se întâmplă în interiorul soarelui. Asta vine la pachet cu eliberarea unei cantități de energie. Una dintre provocări este să menții procesul îndeajuns de mult încât energia generată să o depășească cantitativ pe cea consumată.
Toate țările avansate tehnologic fac experimente cu fuziunea pentru că aceasta pare a fi viitorul energiei curate. Spre deosebire de procesul de fisiune, pe care se bazează centralele nucleare, fuziunea nu lasă reziduuri radioactive. O trecere la reactoare cu fuziune ar duce sigur la abandonarea hidrocarburilor din procesul de producție a energie.
Dă-le Doamne minte!
Senatorul statului Pennsylvania, Doug Mastriano, a propus legislația care ar interzice dârele chimice. Ce importanță are că nu sunt reale și există doar în mințile conspiraționiștilor? Și nu e primul care face asta, proiectul său de lege fiind copie după un proiect de lege similar care a trecut recent de senatul statului Tennessee. De altfel, în mai toată SUA republicanii au depus astfel de proiecte de legi în statele lor.
În Rhode Island, senatorul de stat Elaine Morgan a cerut interzicerea „injecției de aerosoli stratosferici (SAI), experimentarea modificării radiației solare (SRM) și alte activități periculoase de inginerie meteorologică”. În Kentucky, Steve Rawlings a cerut interzicerea „oricărei forme de activități de geoinginerie”, inclusiv „manipularea intenționată a mediului, printr-o activitate de poluare atmosferică, pentru a efectua schimbări în atmosfera sau suprafața Pământului”.
Reprezentantul de stat din Minnesota, Jeff Dotseth, a propus o lege care ar interzice „activitatea de poluare atmosferică sau utilizarea unei aeronave neidentificate sau a altui vehicul sau facilitate”. În New Hampshire, Jason Gerhard ar interzice „eliberarea intenționată a emisiilor poluante, inclusiv însămânțarea norilor, modificarea vremii, excesul de frecvență radio electromagnetică și radiația cu microunde”. Și în South Dakota, senatorul de stat Tom Pischke vrea să interzică „eliberarea intenționată de emisii poluante în atmosferă prin însămânțarea norilor, modificarea vremii, excesul de frecvență radio electromagnetică și radiația cu microunde”.
Cum va arăta lumea dacă nu schimbăm ceva acum
Incendiile sunt la ordinea zilei, în Londra s-au înregistrat 40 de grade celsius, în Delhi – 45. Rețele de electricitate fac față cu greu consumului generat de sistemele de aer condiționat. Estul Australiei și alte câteva regiuni de pe glob au devenit de nelocuit din cauza secetei. Între timp, Indonezia, Filipine și Japonia se luptă cu inundațiile și alunecările de teren. Cam așa ar arăta lumea în 2050 dacă nu ne oprim din poluat.
Fata din Playboy care a contribuit la standardul jpeg
În 1972, lui Alexander Sawchuk, un profesor al Universității din California, i s-a pus pata pe o fotografie din revista Playboy. Pentru cititorii mai tineri, Playboy era o revistă în care puteau fi admirate tinere frumoase dezbrăcate sau aproape dezbrăcate, ceea ce era mare lucru în vremea în care nu aveai internet iar filmele porno erau doar pe casete video. În fotografia cu pricina apărea Lena Forsén, goală, purtând doar o pălărie cu pene mov, ciorapi cu plasă și cizme. Profesorului i-a plăcut atât de mult fotografia încât a folosit o parte din ea pentru studierea digitalizării fotografiilor, iar după el au mai făcut-o mulți cercetători, devenind un fel de imagine standard pentru dezvoltarea algoritmilor jpg. Deci am putea spune că mare parte din progresul științific în ce privește algoritmii de compresie a imaginilor i se datorează Lenei, însă folosirea repetată a chipului modelului suedez a fost descrisă și ca fiind „sexistă” și din acest motiv au tot apărut critici în trecut. Acum Institute of Electrical and Electronics Engineers, o asociație internațională non-profit cu peste 400.000 de membri în întreaga lume, a decis că începând cu 1 aprilie 2024 nu va mai accepta lucrări științifice care conțin imaginea Lenei.
Cum arată casa asta!
Amplasată pe insula Soa Miguel din arhipelagul Azore, în Portugaliei, nebunia asta de casă a fost proiectată pentru a permite proprietarilor să se bucure de împrejurimi, chiar și în timpul furtunilor și vânturilor puternice. Arhitectul Bernardo Rodrigues a inclus un zid pentru a bloca vânturile și mai multe terase acoperite și curți interioare. Acoperișul conturat al casei oferă vederi panoramice asupra țărmului nordic al insulei.
Avioanele viitorului
Avioanele din ziua de astăzi au forma de „tub cu aripi” pentru că e cea mai simplă și safe soluție de presurizare a interiorului. Asta nu înseamnă că forma actuală e cea mai bună pentru zbor, dar, într-un domeniu în care siguranța e primordială, producătorii de avioane sunt reticenți în a investi în soluții care nu sunt îndeajuns de testate. Aici intră în schemă JetZero.
Compania din California, a anunțat recent că avionul său Pathfinder, la scară 1:8, a primit autorizările necesare pentru zboruri de testare. Pathfinder adoptă un design inovator, numit „corp cu aripi îmbinate”, similar cu cel al aeronavelor militare, precum bombardierul B-2, dar cu un volum central mai mare. Marele avantaj este că un astfel de avion ar fi mult mai eco consumând cu 50% mai puțin carburant, dezavantajul este că vor fi mai puține locuri la fereastră.
0 Comentarii