Saga parcărilor: delicii și nonsensuri rurale

Articol

scris

de

la

data

de

02.06.2023

în

categoria

Emi a scris articolul cu parcările pe trotuarul din satul nostru și a avut un impact neașteptat, fiind comentat pe scurt și la o emisiune TV a unui post local. Spun neașteptat, pentru că subiectul “ai parcat ca un bou” e atât de des întâlnit încât e surprinzător că de fiecare dată suscită interes, dar în continuare se găsesc destui care să parcheze în stilul “muuu”. Bineînțeles că pe Facebook au apărut cele mai multe comentarii și bineînțeles că unii au dovedit că granița dintre inocență și prostie e ușor de trecut. Dar să trecem peste.

În primul rând, trebuie să vă spun că mă scot din sărite ăia de zic “da’ duceți-vă și pe strada X să vedeți …”. Da’ du-te tu! Fă poze! Ia atitudine! De ce aștepți ca altul să facă ce nu faci tu?

În al doilea rând și cam în aceeași măsură, mă scot din calmul meu ardelenesc ăia de zic: da’ nu vă mai plângeți pe Facebook, faceți reclamație la poliție (primărie, prefectură, mama soacră etc.). Da’ de avertizori publici ați auzit!? Avertizorul public este acel cetățean care atrage atenția asupra unei situații în mod public. În mod normal, cineva angajat la stat ar trebui să se sesizeze asupra situației, dar la noi nu prea se întâmplă. De data asta s-a întâmplat pentru că s-a sesizat primarul din comună și a venit pe Facebook cu explicații printr-o postare scurtă. Dintre toate comentariile la postare (nu au fost multe), unul m-a surprins.

“Domnul Primar, dacă acele șanțuri se intubau și deasupra se asfalta, socotiți dumnevoastră câte locuri de parcare se realizau. Întreb pentru un prieten,” scrie unul, facebucist vero, care se recomandă ca mutat în Italia.

Drumul în discuție e unul județean, iar ce nu știe prietenul lui este că pe el face lucrări Consiliul Județean, nu primăria. Asta înseamnă că a greșit adresantul petiției. Partea bună e că cel care ar putea să-i răspundă la întrebări e mai aproape decât crede, adică taman acolo în Italia (domnul Ionel Arsene, stai bene?). Dacă primăria vrea să facă ceva la drum, trebuie să-l preia temporar în administrare. Așa a fost făcut trotuarul, de primărie, nu de CJ, cu toate că, dacă e să mă întrebați pe mine, ar fi trebuit ca trotuarul să fie prins în proiectul de reabilitare al drumului. Și dacă tot e să mă întrebați pe mine, e cel mai important lucru făcut în comună. Adică, fratele meu, e fain cu canalizare și apă curentă, da’ nu moare nimeni dacă se cacă la vece în fundul curții, dar dacă circuli pe stradă și dă camionul peste tine, sigur îți va fi mai rău.

Dar nu neștiința acestor lucruri mi-a atras atenția, nici faptul că șanțurile sunt bolnave și trebuie supuse operației de intubare, ci că signore apelantul vrea parcări. La țară. Unde toți au ogradă, iar cei mai bogați au și garaj. La asta nu mă așteptam. Adică înțeleg nevoia de parcări la oraș, înțeleg nevoia de parcări și la sat (la școală, la grădiniță, dispensar, crâșmă etc.), da’ tu vrei parcare amenajată de primărie în fața curții!? S-a bolinzit lumea. Sau s-a lenevit atât de tare încât le e greu să deschidă poarta. Băi și nu e singurul care cere asta, mai e unul și ăla termină tot cu “întreb pentru prieten”. Băi, dar neștiutori prieteni v-ați ales.

Ți-a plăcut? Distribuie!

0 Comentarii

Caragiale ar fi iubit acest moment

de Teo

/ 16.07.2026

Dialogul de mai jos e real 100%, eram acolo și l-am notat imediat pe telefon - m-am gândit că și Caragiale ar fi făcut la fel dacă ar fi avut smartphone la vremea lui  😄 Asta nu înseamnă că eu mă compar cu marele dramaturg, ci doar că momentul a […]

Cehii și ambiția care i-a făcut mari

de Emi

/ 13.07.2026

Chiar dacă anul 2026 încă nu s-a încheiat, o națiune nu foarte îndepărtată de noi se poate lăuda deja cu un an sportiv de excepție. Vorbim despre Cehia, o țară a cărei suprafață este de trei ori mai mică decât a României și cu o populație la jumătate (de 1,8 […]

Mă simt ca în Australia

de Teo

/ 11.07.2026

În aproape orice film sau documentar despre Australia apare un cadru în care se verifică patul, încălțămintea și alte locuri pentru a se vedea dacă nu cumva există musafiri nepoftiți, cum sunt șerpii, scorpionii sau tarantulele.  De câteva săptămâni, am ajuns să îi înțeleg mai bine pe cei care locuiesc […]