Era o zi călduroasă de august, iar eu împreună cu mama mea eram în mașină și ne deplasam spre un loc ”mâncător de bani” – mall-ul.
În timp ce eram în mașină, noi discutam despre bani. Ce ne place nouă, evident!
La un moment dat, m-am plâns de faptul că eu primesc în weekend doar 15 lei. ”Absolut revoltător!” îi zic mamei mele încercând să fiu ironic și încercând să-i explic că bunicii sunt mai darnici când este vorba de bani.
Când i-am zis că bunicii dau mai mulți bani decât părinții, în general, ea s-a simțit ”în ofsaid” și mi-a spus:
“Într-adevăr, tu primești mai mulți bani de la bunicu’, dar dacă ai calcula câți bani primești tu într-un an de la noi, spre deosebire de cat primești de la bunicu’, îți vei da seama că ieși mai caștigat așa”.
Avea dreptate mama, dar după părerea mea, bunicii dau uneori sume exorbitante nepoților deoarece se văd mai rar și vor să compenseze într-un fel sau altul.
În al doilea rând, bunicii stau și se gândesc că au fost și ei copii și părinți și se pun în ambele situații; adică, vor să-și facă nepoții fericiți, cum poate au fost și ei când erau mici și primeau lucruri de la bunici, sau se gândesc că au fost părinți și au fost severi, iar atunci în mintea lor începe o revelație!
Cam așa cred eu că funcționează bunicii când este vorba de dat bani la nepoți.
Cel mai probabil, când părinții mei vor deveni bunici, așa vor face și cu viitorul lor nepot, iar eu în semn de nemulțumire, îmi voi aduce aminte de aceea discuție cu mama și de acest articol pe care îl scriu acum… iar… când eu voi deveni bunic… va fi la fel, evident!
0 Comentarii