Scrollam într-o zi pe Facebook și îmi atrage atenția o poză cu o doamnă mai în vârstă și o copiliță cu spatele, un nume de cont "love people" și cuvântul “Asistență”, scris cu majusculă, în textul ce însoțea poza.  Cele 3, cumva, nu se potriveau împreună. Numele contului era în engleză, cuvântul “Asistență” sugera “asistență socială”, dar nu scria asta, poza era mai “românească” un pic. Și, efectul a 13 ani de jurnalism: mă uit mai cu atenția. Abia atunci am văzut “Ad” scris sub numele contului. 

Bun, deci este o reclamă! Hai să vedem la ce. Citesc postarea, care era destul de lungă, și mi-am dat seama cât de manipulator este făcută (inteligent, ar spune unii din marketing): 1. nu e video, e doar o postare cu poză; 2. are text mult - deci se adresează persoanelor care încă citesc pe Facebook; 3. nu pune produsul în prim-plan, dar îl plasează fix acolo unde se creează imaginea de soluție-minune. 

Despre ce era vorba în reclamă: o bunică scrie cum statul vrea să îi ia nepoata (care și-a pierdut părinții într-un accident și o mai are doar pe ea, pe bunică) din cauza unor probleme cu picioarele. Femeia nu prea mai poate să se deplaseze, nu are bani de operație și săptămâna viitoare vine “Statul”/“Asistența” și îi ia nepoata. Apoi, povestea continuă cu vizita unei rude care suferea de aceeași problemă locomotorie, dar care și-a revenit miraculos după ce a găsit o cremă “românească”, făcută de un medic ortoped din București, care a plecat de la o clinică “pentru că i s-a făcut greață de tot” și a creat crema-minune. Dar, mai scrie bunicuța, trebuie să comandăm repede, fiindcă stocul “e epuizat săptămâni întregi” și “pe domnul ortoped îl tot presează să nu mai producă”.  La final de text, ca într-o scrisoare de pe vremuri, avem și o semnătură - “Elena, 64 de ani, Ploiești”. 

Reclama asta, care e clar că e făcută pentru persoane de o anumită vârstă, are tot ce îi trebuie: emoție (nepoata separată de bunică), personaje negative (statul rău, care ia copiii), patriotism (crema e românească), conspirație (medicul care e presat să nu mai producă crema, dar nu știm de cine). Evident, nu lipsește inducerea sentimentului de urgență - dacă nu comanzi acum, gata, produsul-minune nu mai este accesibil. 

Nu am dat click pe link, nu știu exact ce cremă vindea, dar știu că reclama, înainte de a fi ștearsă de Facebook pentru încălcarea standardelor, a ajuns la peste 300.000 de utilizatori. Dacă și doar 1% dintre aceștia au dat click și au cumpărat, asta înseamnă 3.000 de comenzi pentru un produs îndoielnic - neasumat de niciun producător, dar “confirmat” de o bunică virtuală.

Mare atenție la ce vi se livrează în online. Suntem într-o luptă inegală cu algoritmi și inteligență artificială. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să punem la îndoială ce ni se livrează sub ochi și să ne ascuțim gândirea critică.

PS: Am capturi de ecran cu reclama cu pricina, dar nu postez imaginile, fiindcă scopul este să atrag atenția asupra fenomenului - sunt sigură că nu e singura reclamâ de acest fel de pe internet.